by Robert Dumitriu
carte.jpeg

Carte

Scurte idei extrase din cărţile pe care le citesc.
Le adaptez meticulos și le pun aici.
Pot fi comparate cu un shot de tequila.

Jurnalul unui geniu ✎ Salvador Dali

Print |Free PDF

notiţele mele

Or, eu, până și prin prin mustăți aveam să îl întrec pe Nietzsche! Ale mele nu vor fi așa de deprimate, de catastrofice, așa de copleșite de muzică wagneriană și de cețuri. Nu! Vor fi subțiri, imperialiste, ultra-raționale și vor ținti spre cer [...].  

Dar ca să reușesc, trebuia să fiu mai tare că oricând, să am bani, să fac bani, cât mai repede și cât mai mulți, că să dureze. Bani și sănătate! Am încetat cu desăvârșire să mai beau și-am început să mă îngrijesc, până la obsesie.

Singura diferență dintre mine și un nebun este că eu nu sunt nebun.

Cea mai simplă metodă de a evita să fii cumpărat cu bani este să-i ai chiar tu. Având bani, nu mai e nevoie să fii angajat. Un erou nu se angajează în nimic! 

De regulă, oamenii iau somnifere dacă nu pot să doarmă. Eu fac exact invers. Iau somnifere - nu fară oarecare cochetărie - exact în perioadele când dorm foarte bine și somnul atinge un maximum de regularitate și un fel de paroxism vegetal. [...] Așa a fost și azi dimineață, fiindcă aseară luasem o pastilă, tocmai ca să fac să de pe-afară preaplinul echilibrului meu actual. 

Despre pârțuri

Într-adevăr, am observat că în perioadele de ascetism și de viață spirituală intensă, aproape nu dau vânturi. Afirmația, mereu reluată în textele sfinte, unde se spune că sfinții anahoreți n-au excremente, mi se pare din ce în ce mai aproape de realitate, mai ales dacă ținem seama de ideile unor Philippe, Theophrastus, Bombastic von Hohenheim, care explică faptul că gura nu e de fapt gură, ci un stomac și că, după ce mesteci mult hrana fără s-o înghiți, ești oarecum hrănit chiar dacă scuipi ce ai în gură. Anahoreți mestecă rădăcini și lăcuste și apoi le scuipă. [...]

Nevoia de a înghiți - am scris despre asta mai demult în studiile mele asupra canibalismului - corespunde mai degrabă unei nevoi de constrângere afectivă și morală decât uneia de hrănire propriu-zisă. Înghițim pentru a ne identifica total în modul cel mai absolut cu ființa iubită. La fel Înghițim și împărtășania, fără să mestecăm.

Despre importanța ținutei

Ținuta este un lucru esențial dacă vrei să învingi. În viața mea sunt puține ocazii când am acceptat să mă umilesc în civil. De regulă, port uniforma Dali. Azi am primit vizita unui tânăr mai degrabă bătrân, care vine să mă roage să-i dau câteva sfaturi privind o călătorie în America. Problema mă interesează, așa că m-am îmbrăcat și am coborât să-l primesc. În cazul lui: vrea să plece în America să-și facă o carieră, indiferent în ce domeniu, numai să reușească. Mediocritatea vieții în stil american îl depășește. Îl întreb: 

  • Aveți tabieturi? Vă place să mâncați bine? 

Îmi răspunde lacom: 

  • Pot să trăiesc cu orice! Fasole uscată cu pâine, zi de zi, pot s-o țin așa ani de zile! 
  • Rău! Îi explic gânditor și luându-mi un aer preocupat. Se miră. Îi explic:
  • Ca să mănânci fasole cu pâine în fiecare zi îți trebuie bani. În schimb, dacă te obișnuiești numai cu caviar și șampanie, asta costă nimic.

Zâmbește ca un cretin, crezând că glumesc. 

  • Eu n-am glumit niciodată în viața mea! țip autoritar.

Dintr-o dată s-a făcut mic. 

  • Caviar și șampanie e ceea ce vei primi gratis din partea anumitor doamne distinse, minunat parfumate și înconjurate de cele mai fermecătoare piese de mobilier din lume. Dar pentru asta trebuie să fii exact pe dos decât ceea ce ești dumneata, care vii să-l vezi pe Dali având unghiile murdare, în timp ce eu te primesc în uniformă.

Inspirația pârțului 

Din pricina unui pârț foarte lung, dar foarte lung și, la drept vorbind, foarte melodios, pe care l-am slobozit la trezire, mi-am amintit de Michel de Montaigne. Acest scriitor povestește că Sfântul Augustin a fost un faimos pârțar ce izbutea să interpreteze adevărate partiruri.

La naiba cu capodoperele crescute din lene! 

Mă perfecționez. Găsesc mereu noi resurse tehnice. 

Capacitatea mea de a profita de orice este practic nelimitată. În mai puțin de o oră am inventariat 62 de întrebuințări ale acestor vertebre: un balet, un film, un tablou, o filosofie, o decorație terapeutică, un efect magic, un procedeu halucinații, liliputan și psihologic, cauzat de așa-zisele fantasme ale grandorii, o lege morfologică, proporții supraumane, un nou fel de urină, o perie.

Trebuie să fii ultimul dintre creștini să afirmi că, dacă părul albește, tot așa de normal ca și colajele să îmbătrânească. 

Pe primul loc: Gala și Dali

Pe locul doi: Dali

Pe locul trei: toți ceilalți, inclusiv noi, bineînțeles

Începeți prin a desena și a picta precum vechii maeștri, apoi faceți cum vă taie capul - veți fi întotdeauna respectat.  

Picasso a fost pentru mine un al doilea tată spiritual.

Despre Înălțare

Dali își închipuie că protonii și neutronii sunt elemente angelica, întrucât, explică el, în trupurile celeste "se mai află încă resturi ale substanței divine și așa se face că unele fapturi îmi par atât de asemănătoare îngerilor: Rafael și Sfântul Ioan al Curcii". 

În fiecare dimineață, experimentez la trezire o plăcere supremă, pe care abia am descoperit-o: plăcerea de a fi Salvador Dali. Mă întreb fermecat ce minuni va mai face acest Salvador Dali.
Robert Dumitriu